CUPRINS
I. Crearea Partidului Liberal
II. Politica economică – valorile şi soluţiile liberale
III. Politica în domeniul educaţiei
IV. Politica sustinerii tineretului
V. Politica în domeniul culturii
VI. Politica în domeniul ecologiei
VII. Politica în domeniul sănătăţii
VIII. Politica protecţiei sociale
IX. Politica în domeniul relaţiilor interetnice
X. Problema transnistreană
XI. Politica externă
XII. Controlul activităţii Parlamentului, Guvernului şi a Preşedintelui Republicii Moldova de către alegători

I. CREAREA PARTIDULUI LIBERAL

Fiind conştienţi de faptul că ieşirea din criza social-economică, integrarea în UNIUNEA EUROPEANĂ şi NATO nu pot avea loc fără promovarea valorilor liberale, precum sunt dezvoltarea proprietăţii private, libertatea individuală, economia de piaţă liberă şi concurenţială, coeziunea economică şi socială, libera circulaţie a valorilor, Partidul Reformei, prin Hotărârea Congresului din 24 aprilie 2005, îşi schimbă denumirea în Partidul Liberal (în continuare PL) ca necesitate obiectivă şi ca expresie a libertăţii în activitatea politică şi civică..
Activitatea principală a PL este promovarea valorilor liberale pentru democratizarea societăţii şi includerea noastră în familia europeană. PL consideră că doar realizarea cît mai rapidă a acestor valori poate oferi Republicii Moldova şansa de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.

Caracterul Partidului Liberal

PL este o formaţiune politică liberală, de dreapta, care militează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pentru consolidarea democraţiei, a statului de drept şi pentru dezvoltarea economiei de piaţă. În activitatea sa PL va contribui la afirmarea noii clase politice liberale, va conlucra cu alte partide politice, precum şi cu societatea civilă pentru susţinerea şi promovarea valorilor liberale, pentru integrarea poporului nostru în cadrul Uniunii Europene.

Clasa politică

Tinerii reprezintă un potenţial considerabil al dezvoltării societăţii, potenţial, care nu a fost şi nu este valorificat în Republica Moldova. Până în prezent tinerii sunt marginalizaţi şi nu le sunt oferite posturi la nivelul calificărilor pe care le au. Clasa politică actuală este compusă în proporţie covârşitoare din nomenclaturişti sovietici cu mentalitate învechită, incapabili să înţeleagă regulile democraţiei. Ofensiva tinerilor este necesară pentru a schimba starea de lucruri. Promovarea valorilor liberale, consolidarea statului de drept şi integrarea europeană este posibilă numai prin forţa tinerilor neatinşi de virusul nomenclaturii comuniste. Tinerii au pregătirea, capacitatea, energia, dinamica, entuziasmul şi motivaţia necesară pentru a răspunde necesităţii modernizării Republicii Moldova şi realizării integrării europene. Tinerii sunt cei mai apropiaţi de valorile liberale şi sunt cei care aplică în prezent valorile liberale. Realizarea programului politic al PL poate avea loc numai prin ofensiva tinerilor, motiv pentru care prioritatea PL este implicarea tinerilor în viata publică şi realizarea schimbării prin ofensiva tinerilor.

II. POLITICA ECONOMICĂ – VALORILE ŞI SOLUŢIILE LIBERALE

1. Valorile liberale
Politica economică a PL este politica promovării valorilor liberale, valori care sunt fundamentul statului de drept şi al economiei de piaţă. Acestea fiind:

a) Libertatea individuală, respectul faţă de individ şi familia sa
Individul se află în centrul preocupărilor noastre. Individul trebuie să aibă puterea de a alege şi de a acţiona în mod liber, fără intervenţia abuzivă a statului, de a-şi utiliza proprietatea după cum crede de cuviinţă, fără a leza interesele altor indivizi, ori distrugând mediul natural sau bunuri culturale. Individul trebuie să poată alege în mod liber o activitate lucrativă în sprijinul său, al familiei sale şi al comunităţii, să îşi exprime neîngrădit ideile şi să le valorifice, precum şi să aibă acces egal la educaţie, care este esenţială pentru libertatea şi participarea acestuia în viaţa economică şi socială. În acelaşi timp, individul trebuie să beneficieze de un sistem eficient de asigurări sociale în care se angajează în mod responsabil şi să utilizeze toate oportunităţile prin care statul creează un mediu favorabil dezvoltării economice.
Acceptând şi respectând pluralitatea stilurilor de viaţă, PL va acţiona pentru întărirea familiei, ca sursă a dezvoltării individului, ca loc de formare al caracterelor şi de transmitere a cunoştinţelor şi deprinderilor practice necesare vieţii.

b) Egalitatea şanselor
Libertatea economică şi competiţia creează indivizilor şanse egale în faţa oportunităţilor, chiar dacă, în final, aceştia se diferenţiază prin mărimea succesului pe care l-au obţinut sau a insuccesului. Prin urmare, libertatea economică determină inegalitate economică, dar acest proces are loc în cadrul creşterii nivelului general de prosperitate.
Comunismul care a experimentat modele economice şi sociale pentru a obţine egalitate economică au eşuat în sărăcie, ajungând inevitabil la îngrădirea proprietăţii private şi la eliminarea stimulentelor economice.
Egalitatea şanselor se poate realiza doar în condiţiile când există egalitate în faţa legii, accesul liber la informaţiile publice, transparenţa instituţiilor publice, precum şi o reală libertate în activitatea economică, în alegerea profesiei şi a locului de muncă.

c) Proprietatea privată – succesul economiei
Proprietatea privată este forma esenţială de manifestare a libertăţii, de aceea proprietatea privată trebuie să fie garantată şi sfântă. Proprietatea privată se află în centrul stimulentelor economice. Fără proprietate privată nu poate exista libertate economică. Totodată, fără proprietate privată nu există interesul ca venitul să fie transformat în capital, iar fără capital nu există responsabilitate. Esenţa politică a tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă, poate fi sintetizată în trecerea de la proprietatea de stat majoritară la proprietatea privată majoritară. Cu cât acest proces decurge mai repede, cu atât mai mult cresc şansele de a înfrânge subdezvoltarea economică. Concepţia liberală afirmă principiul inviolabilităţii spaţiului privat şi respinge orice formă de limitare practică a proprietăţii private de către stat. De asemenea, concepţia liberală susţine restrângerea proprietăţii statului numai la domeniile în care sectorul privat sau organizaţiile civile înfiinţate de cetăţeni nu pot obţine rezultate mai bune De aceea, PL susţine creşterea ritmului şi extinderea ariei privatizărilor realizate la preţul pieţei, fără nici o discriminare, considerând că vicierea procedurilor de privatizare concurenţială şi transparentă conduc la blocarea sau întârzierea efectelor benefice ale privatizării.

d) Piaţa liberă concurenţială
Piaţa liberă este forma cea mai eficientă de organizare a schimburilor permanente dintre indivizi, generate de interesele şi pasiunile lor. Piaţa liberă generează competiţia, în lipsa căreia nu se poate vorbi de libertate economică. Prin urmare, cetăţenii pot beneficia de avantajele economiei de piaţă numai în prezenţa competiţiei ce obligă companiile să aibă costuri mai reduse şi o calitate mai bună pentru mărfurile şi serviciile lor. Concepţia liberală nu exclude stabilirea de către autoritatea publică a regulilor de joc pentru funcţionarea pieţelor, prevenirea şi combaterea practicilor anticoncurenţiale. În acelaşi timp, liberalismul se opune politicilor discriminatorii ale statului care susţin unele companii în detrimentul altora, prin contracte preferenţiale, subvenţii, amânări şi anulări de impozite etc. Liberalismul se opune şi menţinerii monopolurilor care generează costuri mari şi inegalitate economică între companii şi în primul rînd micului business şi mijlociu Liberalismul este adversarul natural al corupţiei, deoarece aceasta distorsionează funcţionarea liberă a pieţelor şi pune indivizii şi companiile în poziţii inegale în faţa oportunităţilor. Orice fel de politici şi practici ale statului, intervenţioniste şi discriminatorii, generează instabilitatea legislativă, alimentează corupţia şi distrug competiţia şi piaţa.

e) Spiritul întreprinzător
PL este sigur că viitorul unei economii dezvoltate se află nu în mâinile celor care, fiind la putere, au devenit peste noapte oameni bogaţi, ci în mâinile întreprinzătorilor, acei oameni care îşi riscă resursele, averile şi sănătatea pentru crearea prosperităţii şi a locurilor de muncă. Spiritul întreprinzător este caracterizat de capacitatea de a rezolva rapid şi eficient problemele, de a învinge greutăţile în realizarea proiectelor asumate. Întreprinzătorii fac posibil progresul republicii şi sunt capabili să se autosusţină. Spiritul întreprinzător face diferenţa între cei ce pot şi cei ce nu pot, între cei care merită mai mult şi cei care merită mai puţin, nu numai în domeniul activităţii economice, dar şi în cel al activităţilor sociale. Recunoaşterea meritelor pentru cei cu spirit întreprinzător va determina schimbarea atitudinii oamenilor faţă de bogăţie. Calea corectă de creare a bogăţiei individuale este prin spirit întreprinzător, competenţă, efort şi succes şi nu prin furt, corupţie, contrabandă, economie tenebră sau prin pârghiile puterii.

f) Coeziunea economică şi socială
Concepţia liberală porneşte de la realitatea că, în dezvoltarea economică, anumite activităţi economice pot intra în declin, după cum şi unele regiuni pot rămâne în urmă, afectând atât viaţa oamenilor din zonele respective, cât şi coeziunea economică şi socială. De asemenea, în orice societate, există oameni care, din motive independente de voinţa lor, nu se pot integra într-un sistem concurenţial, necesitând sprijinul societăţii, mai ales cel al comunităţilor locale, pentru a găsi ocupaţii pe măsura aptitudinilor acestora sau, în ultimă instanţă, prin includerea în forme de protecţie socială. Pornind de la această realitate, cât şi de la principiile Uniunii Europene, concepţia liberală nu exclude realizarea unor programe structurale pentru a susţine, într-un timp limitat şi cu respectarea regulilor de concurenţă, investiţii în infrastructura fizică sau industrială a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic, precum şi programe pentru reconversia forţei de muncă.
PL are credinţa fermă că singura soluţie reală pentru solidaritatea economică şi socială este sporirea bogăţiei indivizilor şi nu mărirea impozitelor, a taxelor şi a intervenţiei statului în vederea redistribuirii.
PL nu exclude redistribuirea ca mijloc de atingere a obiectivelor coeziunii economice şi sociale, dar consideră că cea mai eficientă formă de redistribuire este accesul cetăţenilor la educaţie, la sistemele moderne de îngrijire şi asigurare a sănătăţii şi la cele de asigurări de pensii.

g) Statul minimal, partener al sectorului privat în dezvoltarea economică, alocarea descentralizată a majorităţii resurselor
În concepţia liberală, statul trebuie să exercite funcţia sa protectoare, garantând libertăţile indivizilor. Însă această funcţie a statului trebuie limitată numai la bunurile şi serviciile care, în condiţii de piaţă şi competiţie, nu pot fi asigurate de sectorul privat.
Statul trebuie să acţioneze în limita puterii delegate de societate, în condiţiile, în care majoritatea resurselor financiare şi naturale sunt alocate descentralizat prin mecanismele pieţelor libere, concurenţiale. Alocarea eficientă a resurselor impune ca statul să fie neutru, adică să nu avantajeze o persoană sau un grup de persoane în detrimentul altora. Prin politicile sale economice şi sociale, în mod deosebit prin dereglementare, statul trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil, stabil şi previzibil, fiind, în acest sens, un partener al sectorului privat în dezvoltarea economică. În acelaşi timp, statul, prin sectorul public, este un participant direct la viaţa economică. Singur sau în parteneriat cu sectorul privat, statul asigură bunurile publice fundamentale, cum sunt securitatea indivizilor şi a statului, protecţia mediului natural, precum şi servicii în domeniul sănătăţii publice, al educaţiei, culturii, protecţiei persoanelor vulnerabile etc., fără de care nu este posibilă nici o societate civilizată. Într-un stat minimal, administraţia publică este redusă la dimensiunile sale normale, strict necesare, după criterii de eficienţă, aflându-se în serviciul şi sub controlul cetăţenilor, ceea ce permite reducerea nivelului general al cheltuielilor publice şi, corespunzător, al impozitelor şi taxelor.

h) Libertatea schimburilor economice şi culturale între statele care respectă drepturile fundamentale ale omului
În concepţia liberală, statul, individul şi comunităţile locale se întăresc pe măsura circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalului, valorilor culturale şi a persoanelor, într-un spaţiu politic şi geografic cât mai larg, dar în care se asigură protecţia drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Numai respectând aceste valori, Republica Moldova se va putea integra în structurile Uniunii Europene şi NATO. Numai prin deschidere politică, economică şi culturală, Republica Moldova va ajunge la acel nivel de prosperitate şi putere, care îi va permite să obţină un loc bun alături de lumea civilizată.

2. Soluţii liberale:
Pentru rezolvarea problemelor social-economice şi ridicarea nivelului de trai, PL propune următoarele soluţii:

a) Consolidarea statului de drept
Funcţionarea statului de drept şi democratic poate avea loc doar în urma unor alegeri libere şi corecte, care ar oferi posibilitatea alegătorilor să se debaraseze de nomenclatura comunistă, de acei care folosesc politica în interesul personal şi de grup. Numai prin alegeri libere şi democratice în Parlamentul Republicii Moldova pot veni politicieni neobsedaţi de putere, demni de cauza pe care o reprezintă, la care s-au alăturat tineri competenţi, oneşti şi cu vocaţie liberală, nemolipsiţi de virusul totalitarismului, împreună formând o clasă politică modernă.
Doar un Parlament cu asemenea politicieni va definitiva şi va promova consecvent reforma de drept în vederea creării cadrului juridic adecvat unui stat de drept şi unei societăţi civile libere şi democratice, integrate în sistemul mondial de valori, pe de o parte, iar pe de altă parte perfecţionarea cadrului juridic va stimula evoluţiile pozitive din sistemul economic, care, neapărat vor îmbunătăţi nivelul de trai.

Pentru atingerea acestor deziderate PL va elabora şi adopta o nouă Constituţie (având
ca bază actuala Constituţie), în care puterile în stat: legislativă, executivă şi judecătorească să funcţioneze separat, suplimentând şi:
- asigurarea funcţionării corecte a Parlamentului, inclusiv reforma imunităţii parlamentare, în corespundere cu propunerile făcute de Consiliul Europei;
- excluderea neutralităţii prevăzută de art. 11 al Constituţiei, întrucît prevederea actuală împedică integrarea republicii în NATO;
- restrângerea dreptului la inviolabilitatea domiciliului şi a corespondenţei numai în condiţiile stabilite de Constituţie şi nu în condiţiile legii, cum este prevăzut în actuala Constituţie;
- restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în strictă corespundere cu prevederile Convenţiei Europene privind Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, cu angajamentele asumate faţă de Consiliului Europei;
- consfinţirea limbii române ca limbă oficială;
- dreptul la restituirea de către stat a pierderilor materiale, cauzate cetăţenilor prin infracţiuni, reieşind din faptul că statul este garantul respectării drepturilor omului, inclusiv al proprietăţii private (ulterior statul îşi va recupera pierderile prin acţiunea de regres către persoana vinovată);
- introducerea dreptului la moştenire, inclusiv a dreptului la moştenire a rudelor de orice grad, excluzând dreptul de moştenire al statului;
- reforma sistemului judecătoresc şi a organelor de drept (procuratura, organele afacerilor interne, serviciul informaţional de securitate) în corespundere cu standardele internaţionale şi angajamentele Republicii Moldova (în particular ale acelora care rezultă din aderarea la Convenţia Europeana pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale), excluzând dreptul constituţional de numire în funcţie a Procurorului general de către Parlament, fapt ce ar corespunde exigenţelor Consiliului Europei;
- transparenţa formării, administrării, utilizării şi controlului resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice;
- organizarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Moldova sub aspect administrativ în judeţe, oraşe, comune şi sate.

b) Dezvoltarea sectorului privat
- deschiderea efectivă a sectoarelor economice-cheie prin competiţie şi participare a capitalului privat. În mod deosebit, în sectorul serviciilor publice de interes economic general, statul trebuie să-şi limiteze rolul la atribuţiile minime: strategice, de reglementare şi control, delegând sectorului privat, prin proceduri concurenţiale, toate celelalte atribuţii de execuţie şi exploatare a serviciilor şi a patrimoniului aferent, de colectare a veniturilor, de realizare a investiţiilor şi de administrare a contractelor de delegare;
- încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin politici de dezvoltare teritorială, antrenând în acest scop autorităţile locale, pentru a crea centre de afaceri, parcuri industriale şi tehnologice, ori concentrări de întreprinderi;

c) Libertate economică maximă şi competiţie
- optimizarea cerinţelor administrative prin aprobarea cadrului juridic relevant, implementarea, simplificarea schemei de raportare şi a obligaţiilor administrative, limitarea la minimum a numărului de licenţe şi permise necesare pentru iniţierea activităţilor economice;
- simplificarea şi stabilizarea legislaţiei, de care depinde funcţionalitatea pieţelor produselor, serviciilor, a muncii şi a capitalului, astfel încât costul intrării şi al ieşirii din piaţă, precum şi cel al tranzacţiilor să se reducă;
- simplificarea procedurilor administrative de autorizare pentru începerea / încetarea unei activităţi economice, cât şi pentru înregistrarea modificărilor privind statutul şi acţionariatul unei societăţi comerciale;
- excluderea monopolului comercial;
- dezvoltarea dialogului cu investitori şi antreprenori privind modalităţile de îmbunătăţire a climatului de afaceri pentru crearea unui mediu de afaceri potrivit.

d) Asigurarea stabilităţii economice
Inflaţia joasă şi moneda stabilă sunt „produsele” unei economii în care funcţionează stimulentele pentru o creştere de tip intensiv, bazată pe productivitate, competitivitate şi o disciplină bugetară şi financiară riguroasă.
Pentru aceasta este nevoie de:
urgentarea şi asigurarea transparenţei privatizării întreprinderilor industriale şi restructuralizarea celor viabile prin atragerea investitorilor străini şi prin stimularea instituţiilor financiare pentru creditarea pe termen lung a producătorilor care utilizează tehnologii inovaţionale şi respectă cerinţele ecologice internaţionale, folosind în mod judicios scutiri sau înlesniri fiscale;
- protejarea producătorilor locali-exportatori şi încurajarea producţiei tehnologiilor avansate prin crearea parcurilor tehnologice şi a zonelor economice libere pentru producere proprie şi export;
- garanţii juridice pentru stimularea retehnologizării şi a investiţiilor străine;
- evidenţa şi controlul strict al resurselor energetice la intrarea în Republica Moldova prin contorizarea acestora;
- promovarea unei politici active de stat orientate spre folosirea situaţiei geo-politice favorabile a RM prin implicarea în proiectele internaţionale ce ţin de construcţia conductelor tranzit de petrol şi gaz din ţările Asiei Centrale spre ţările Europei de Sud-Est prin Moldova;
- restructurizarea şi privatizarea rapidă, transparentă şi concomitentă a tuturor structurilor organizaţionale din sistemul energetic prin atragerea investitorilor străini occidentali.

e) Schimbarea rolului statului în economie, în agricultură
PL consideră că statul nu trebuie doar să se retragă din producţia bunurilor şi serviciilor în domeniile în care sectorul privat şi competiţia pot avea rezultate mai bune, dar trebuie să răspundă şi altor cerinţe de care depinde progresul economic, respectiv îmbunătăţirea mediului de afaceri şi sprijinirea unor domenii unde iniţiativa privată nu are încă stimulentele necesare. În acest sens, statul trebuie să facă un efort continuu pentru reforma reală şi profundă a sistemului fiscal, urmărind:
- anularea sistemului actual de acordare a reeşalonărilor, reducerilor şi anulărilor la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului statului şi fondurilor de asigurări sociale. Acest sistem este aservit comenzilor politice, favorizează corupţia, deteriorează grav disciplina financiară şi bugetară şi scade capacitatea statului de a colecta veniturile sale;
- reducerea cotei de impozit pe profit, ceea ce va încuraja inovaţia, productivitatea, crearea de noi locuri de muncă şi micşorarea economiei subterane;
- stimularea competiţiei loiale, prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale, întărirea capacităţii de supraveghere a pieţelor financiare, precum şi a pieţelor în care există monopoluri;
- evitarea dublei impuneri, aplicării nediscriminatorii a TVA şi a accizelor;
- promovarea unei politici fiscale echilibrate şi încurajatoare pentru producători şi investitori;
- unificarea optimală a tuturor tipurilor de impozite;
- ajustarea eliberării licenţelor pentru genurile de activitate la normele şi standardele europene, simplificarea eliberării licenţelor şi autorizaţiilor, a înregistrării business-ului şi gestionării fiscale;
- gestionarea eficientă şi transparentă a bugetului, a monedei naţionale şi a datoriei publice;
- facilitarea accesului la informaţie prin crearea de site-uri web informative şi linii telefonice „hot-line”

f) Rolul statului în agricultură
PL consideră că nerestituirea terenurilor de pământ foştilor proprietari sau urmaşilor acestora a fost una din marile greşeli în dezvoltarea agriculturii Republicii Moldova. Oricum, în urma împroprietăririi unor categorii de cetăţeni din mediul rural cu pământ, în agricultură s-a produs totuşi o schimbare – trecerea pământului din proprietatea statului sovietic în proprietatea privată. Alta e că această împroprietărire n-a fost sprijinită de stat, ba, din contra, s-a făcut mult rău. Atribuirea terenurilor nu s-a făcut la timp, proprietarii erau purtaţi de la un cabinet la altul, cei care doreau să-şi prelucreze pământul individual erau forţaţi, prin modificarea Legii din 1995, să formeze mini-colhozuri. În loc să fie eliberaţi de impozite, ajutaţi, prin credite tehnice, eliberaţi pensionarii titulari de plata în fondul social, ajutaţi, printr-un program de stat, în procurarea seminţelor, îngrăşămintelor, a inventarului agricol performant, organizarea şi funcţionarea pieţelor agricole etc., proprietarii de pământ au fost lăsaţi în voia soartei.
PL consideră că viitorul agriculturii republicii poate fi numai în baza proprietăţii private asupra pământului, iar forma de activitate – privat-familială, de tip european, care îmbină activitatea productivă cu viaţa familială şi care s-a dovedit a fi eficientă şi rezistentă în lumea capitalistă, iar cei care nu au această posibilitate (din motive de sănătate, vârstă înaintată etc.), se pot organiza în asociaţii, societăţi comerciale, etc şi doar la dorinţa lor. Sprijinul statului trebuie acordat în mod echilibrat tuturor structurilor, ba, mai mult, credem că statul trebuie să substituie agricultura.
Fiind tradiţional o ţară agrară, criza în agricultură a afectat toate sferele activităţii umane şi de producere: piaţa muncii, pauperizarea populaţiei, dezvoltarea industriei de prelucrare la sate etc. Această criză arată politica statului faţă de proprietatea privată asupra pămîntului şi a dezvoltării gospodăriilor ţărăneşti.
PL consideră că pentru dezvoltarea agriculturii este nevoie de:
- oferirea de către stat a creditelor, inclusiv a celor tehnice proprietarilor de pământ la condiţii
avantajoase;
- liberalizarea pieţei funciare şi stabilirea unui preţ normativ real la pământ în funcţie de bonitate şi
echilibrarea intereselor ambelor părţi în procesul vânzare-cumpărare a pământului;
- liberalizarea şi demonopolizarea pieţei factorilor de producţie (seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi
altele), care va diminua costurile de producţie (îngrăşămintele reprezintă mai mult de jumătate din
costuri), mărind şi diversificând oferta de produse agricole;
- dezvoltarea continuă a instituţiilor nebancare, asociaţii de economii şi împrumut; fondarea cu
sprijinul statului a unei bănci rurale care să acorde credite pe o durată medie şi lungă la dobânzi
acceptabile şi rezonabile;
- stimularea creării întreprinderilor mixte (moldo-străine) în sate în scopul prelucrării şi
comercializării produselor moldoveneşti pe pieţele străine;
- implementarea unei politici de instruire a fermierilor în domeniile marketing-ului, management-
ului financiar şi bancar etc.
- împroprietărirea cetăţenilor cu pământ în satele, în care pământul a rămas în proprietatea statului sub
pretextul apartenenţei la instituţiile ştiinţifice şi experimentale;

g) Reorganizarea administrativ-teritorială şi cea a administraţiei publice
În viziunea liberală, teritoriul Republicii Moldova trebuie să fie organizat sub aspect administrativ reieşind din posibilităţile economice ale unităţii administrativ-teritoriale, din interesele cetăţenilor şi nu în interesul puterii centrale, ceea ce va permite administraţiei publice libera desfăşurare a activităţilor economice, cât şi aplicarea cu succes a programelor de reformă economică. Administraţia publică trebuie să fie aproape de cetăţean şi în slujba acestuia.
O administraţie publică modernă şi eficientă presupune: îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi asigurarea lor la cele mai mici costuri posibile, în termeni de impozite şi taxe; pregătirea profesională continuă a funcţionarilor publici; introducerea metodelor moderne de management; stabilirea unei structuri a administraţiei publice în funcţie de obiectivele prioritare de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.
Administraţia publică trebuie reorganizată pe baza eficienţei, transparenţei, inclusiv a accesului liber la informaţiile publice, a anticipărilor legitime şi adaptabilităţii la cerinţele populaţiei, a nediscriminării, a principiilor proporţionalităţii, subsidiarităţii şi parteneriatului public-privat, urmărind:
- ridicarea eficienţei funcţionării aparatului administrativ, combaterea favoritismului şi a corupţiei în rândurile funcţionarilor publici;
- raţionalizarea structurii aparatului administraţiei publice la toate nivelurile;
- evaluarea şi reprofilarea personalului, promovarea specialiştilor oneşti, profesionişti şi responsabili;
- prevenirea şi diminuarea corupţiei în rândurile funcţionarilor publici, perfecţionarea cadrului legislativ pentru combaterea corupţiei, favoritismului etc.;
- încetarea practicii existente de angajare a funcţionarilor publici pe criterii politice;
- consolidarea administraţiei locale prin autonomia financiară.

III. POLITICA ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI

Viziunea liberală a partidului în domeniul educaţiei porneşte de la conceptul de piaţă a învăţământului, bazată pe suveranitatea consumatorului (părinţii şi copiii) şi pe competiţia între furnizori (şcoli, universităţi). În acest concept, statul va finanţa elevii şi nu şcolile, astfel încât să se asigure premisele dreptului de a alege şi ale competiţiei, care vor conduce la o nouă calitate a educaţiei.
Ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor impune nu numai reforme liberale în economie, ci şi formarea deprinderii fiecărei persoane de a învăţa, de a interpreta informaţiile şi de a folosi cunoştinţele în soluţionarea problemelor.
Pentru aceasta este nevoie de:
- racordarea sistemului învăţământului naţional de toate gradele la standardele europene;
- asigurarea autonomiei universitare;
- descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
- asigurarea accesului la învăţământ tuturor copiilor de vârstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa;
- crearea condiţiilor adecvate de funcţionare a instituţiilor preşcolare, şcolare şi universitare;
- stoparea abandonării de către cadrele didactice a activităţii pedagogice, prin asigurarea unei remunerări adecvate muncii prestate;
- asigurarea cadrului de dezvoltare a ştiinţelor fundamentale şi aplicate;
- transformarea şcolilor, liceelor şi universităţilor în centre de iradiere a ştiinţei şi a culturii la nivel local, teritorial şi republican;
- stimularea concurenţei pe piaţa liberă a manualelor şi mijloacelor de învăţământ în vederea creşterii calităţii acestora;
- suma alocată pentru întreţinerea învăţământului din bugetul de stat să nu fie mai mică de 10% din PIB, conform ultimilor tendinţe ale Uniunii Europene;
- renovarea căminelor şi asigurarea studenţilor cu cămin.
Întregul proces de învăţământ din Republica Moldova trebuie să reintroducă spiritul de liberă iniţiativă în sistemul de valori al educaţiei, astfel încât întreprinzătorul să-şi recâştige locul de maximă importanţă în societatea noastră, iar succesul acestuia să fie recunoscut şi preţuit de către cetăţeni, de comunităţile locale şi la nivel de societate. Numai în acest fel vom putea schimba mentalitatea tinerei generaţii, astfel încât aceasta să dorească să devină o generaţie de întreprinzători.

IV. POLITICA SUSTINERII TINERETULUI

În condiţiile dezechilibrului social şi ale învechirii clasei politice din Republica Moldova, PL va promova tinerii şi va contribui la formarea unei noi generaţii de politicieni. PL va încuraja autorităţile publice şi sfera privată în aplicarea unor politici cu impact în rândul tinerilor. În acest scop, PL are următoarele obiective:

- încurajarea implicării tinerilor în viaţa publică inclusiv în politica şi promovarea lor în funcţii
executive ale PL;
- elaborarea unor programe de informare şi consultanţă pentru tineri precum şi crearea unei reţele
regionale şi naţioanle de consultanţă în parteneriat cu organizaţii neguvernametale;
- accesibilitatea tineretului la surse de creditare a învăţământului cu rambursarea după absolvire într-
un termen şi la o dobândă avantajoase;
- stimularea serviciului de voluntariat în instituţiile de stat, în companii private, în organizaţii
neguvernamentale pentru acumularea experientei profesionale şi cresterea responsabilităţii civice;
- adoptarea unui program de construcţie a locuinţelor pentru tineri lipsiti de posibilităţi financiare;
- aplicarea unui sistem de creditare pentru tinerii în special din mediul rural care vor să înceapă o
afacere şi încurajarea lor prin scutirea de impozite pe termen de 3 ani la începutul activităţii;
- suplimentarea numarului de locuri la buget în instituţiile de învăţământ superior de stat;
- asigurarea studenţilor cu locuri în camine. Renovarea actualelor cămine şi construcţia căminelor în
sistem de parteneriat public-privat. Încurajarea şi sprijinirea investitorilor pentru construirea unor cămine studenţeşti private;
- acordarea reşedinţei în localităţile de studiu pe baza carnetului de student, indiferent dacă locuiesc
sau nu în cămine;
- stabilirea şi dezvoltarea de noi parteneriate între universităţi din Republica Moldova şi din
străinătate, astfel încât un număr cât mai mare de studenţi să poată avea acces la stagii de formare
şi de studiu în străinătate, prin introducerea principiului "student cu cel puţin un an de studiu într-o
altă universitate europeană";
- realizarea unei reforme în domeniul sistemului de burse prin reglementarea legală a burselor
private pentru a încuraja persoanele juridice din sectorul privat să susţină financiar elevii din
învăţământul profesional, liceal, universitarii, precum şi doctoranzii;
- majorarea salariilor cadrelor didactice tinere, pentru a elimina salarizarea discriminatorie şi
acordarea de sporuri salariale în cazul optării pentru mediul rural;

V. POLITICA ÎN DOMENIUL CULTURII

Politica PL în domeniul culturii constă în:
- reforma sistemului de finanţare a culturii;
- asigurarea condiţiilor favorabile creaţiei culturale şi protejării patrimoniului cultural;
- elaborarea unui sistem sigur de protejare a dreptului de autor şi remunerarea creatorului în conformitate cu valoarea şi nivelul de difuzare a operelor sale;
- introducerea sistemului contractual de salarizare;
- stabilirea salariilor lucrătorilor muzeelor, bibliotecilor, arhivelor şi altor instituţii de cultură la nivelul salariului mediu pe republică;
- privatizarea şi darea în arendă a instituţiilor de cultură din localităţile rurale doar cu păstrarea specificului activităţii acestora;
- reconstrucţia şi revigorarea activităţii caselor şi căminelor culturale pe teritoriul Republicii Moldova;
- încurajarea activităţilor care valorifică resursele cultural-locale;
- stimularea instituţiilor cultural-locale în sensul acoperirii nişei de consum cultural al comunităţilor locale;
- subvenţionarea activităţii editorial-poligrafice pe bază de concurs polivalent;
- promovarea turismului cultural, susţinerea artizanatului şi a meşteşugurilor populare;
- integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene;
- informatizarea tuturor bibliotecilor (computerizarea) şi complectarea fondurilor de carte în limba română;
- restabilirea obiectelor din patrimoniul naţional (muzeele, mănăstirile, bisericile, alte edificii de valoare naţională);
- revederea reţelei instituţiilor de stat şi municipale în scopul eficientizării activităţii acestora;
- majorarea salariilor lucrătorilor din domeniul culturii, cel puţin până la nivelul coşului minim de consum (majorarea salariilor ar reduce % migraţiei specialiştilor peste hotarele republicii)

În acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată tineretului, căruia trebuie să îi redăm încrederea în potenţialul de dezvoltare economică a ţării şi în şansa lui de afirmare politică şi profesională aici, în Republica Moldova.

VI. POLITICA ÎN DOMENIUL ECOLOGIEI

PL recunoaşte „Protecţia mediului înconjurător” drept un domeniu prioritar pentru Republica Moldova şi o condiţie inerentă pentru integrarea republicii noastre în Uniunea Europeană.
Eforturile PL vor fi concentrate spre:
- definitivarea cadrului juridic de mediu existent în conformitate cu cerinţele şi standardele UE;
- programele şi strategiile de mediu elaborate în Republica Moldova să devină parte a Programului de guvernare a republicii;
- crearea condiţiilor ca legislaţia de mediu să funcţioneze şi să fie respectată atât de puterea centrală, cât şi de cea locală;
- administrarea durabilă şi accesibilă a resurselor naturale;
- susţinerea elaborării de către fiecare localitate a planurilor locale de acţiuni de mediu;
- stimularea cooperării transfrontiere, regionale şi continentale a ecologiştilor moldoveni;
- dezvoltarea şi fortificarea comunităţii neguvernamentale de mediu din RM şi integrarea acestei comunităţi în comunitatea ecologică europeană;
- scutirea de orice taxe a tehnologiilor moderne, non-poluante aduse la unităţile economice din RM;
- susţinerea extinderii ariilor protejate şi a creării unor parcuri Naţionale Transfrontiere în bazinul râului Prut;
- susţinerea unui Program Naţional de conştientizare şi educaţie ecologică.

VII. POLITICA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Politica PL în domeniul sănătăţii constă în:
- sporirea, în cooperare şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a nivelului de securitate a sănătăţii şi siguranţei epidemiologice în conformitate cu legislaţia UE;
- introducerea medicini prin asigurare în conformitate cu standardele şi rigorile europene, astfel încât poliţa să asigure tratamentul deplin al bolnavului;
- reorientarea sistemului ocrotirii sănătăţii de la servicii specializate la staţionar şi la servicii de alternativă, ale medicului de familie şi serviciile medicale publice (de exemplu igiena sanitară, imunizarea, combaterea bolilor infecţioase şi medicina preventivă);
- eradicarea morbidităţii, maladiilor şi invalidităţii infantile din RM prin programe eficiente şi prioritare susţinute de stat;
- declararea, prin lege, a domeniului ocrotirii sănătăţii, de rând cu domeniul îmbunătăţirii sistemului de asistenţă medicală primară în localităţile rurale şi în cadrul grupurilor social vulnerabile;
- modernizarea serviciului de urgenţă;
- autonomia serviciilor medicale, în special în spitale.

VIII. POLITICA PROTECŢIEI SOCIALE

Politica PL în domeniul protecţiei sociale constă în:
- asigurarea unei armonizări între standardele şi practicile în domeniul social din republică cu standardele şi practicile Uniunii Europene;
- reorientarea cheltuielilor publice în vederea reducerii substanţiale a sărăciei în rândurile copiilor şi majorării ratei de şcolarizare primară;
- dezvoltarea măsurilor de protecţie a copiilor bazate pe principiul comunităţii, în special în localităţile rurale;
- raţionalizarea beneficiilor pentru copii şi sporirea eficacităţii asistenţei pentru familiile nevoiaşe;
- eliminarea factorilor ce limitează accesul la învăţământ pentru copiii din familiile nevoiaşe şi îmbunătăţirea accesului acestora la învăţământul primar şi secundar, în special în localităţile rurale;
- introducerea schemelor private de pensionare;
- majorarea pensiilor reieşind din coşul minim de consum;
- dezvoltarea programului antişomaj în scopul stabilirii numărului real al şomerilor pentru angajarea în câmpul muncii şi reprofilării lor spre profesiile cerute de conjunctura economică;
- eliberarea de impozitul pe venit a cetăţenilor cu un venit mai mic decât coşul minim de consum şi reducerea impozitelor pe venit al cetăţenilor, realizând astfel garanţia constituţională a unei vieţi decente;
- crearea condiţiilor pentru angajarea tineretului în câmpul muncii, inclusiv prin acordarea înlesnirilor fiscale agenţilor economici ce oferă locuri de munca tinerilor specialişti;
- utilizarea mecanismelor financiare bazate pe principiile economiei de piaţă (de exemplu, asociaţii de economii şi împrumut) în sfera construcţiei spaţiului locativ, care ar permite construcţia apartamentelor, în deosebi pentru tineret, cu termen lung de achitare (15-20 ani), crearea locurilor de muncă în construcţii şi industria materialelor de construcţii;
- restituirea depozitelor populaţiei din Banca de Economii prin utilizarea combinată a resurselor bugetare, a emiterii hârtiilor de valoare şi a repartizării spaţiului locativ din casele construite de stat, dar nefinisate din lipsa alocaţiilor bugetare.

IX. POLITICA ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR INTERETNICE

PL consideră că, politica statului şi a populaţiei româneşti faţă de grupurile etnice din Republica Moldova nu poate fi decât una democratică şi tolerantă, garantându-le şi asigurându-le:
- păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice;
- eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism;
- combaterea discriminării;
- încurajarea dialogului interetnic;

X. PROBLEMA TRANSNISTREANA

Timp de peste 12 ani cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnitreană continuă să fie ostatici ai regimului Smirnov, creat şi alimentat de Federaţia Rusă pentru a-şi menţine influenţa în Sud-Estul Europei. PL salută faptul că noile evoluţii geopolitice în regiune şi noile abordări privind soluţionarea problemei transnitrene, în special schimbarea formatului de negocieri şi asumarea unui rol mai important de către SUA, UE , Ucraina şi România sunt în consonanţă cu poziţia Partidului Liberal
exprimată consecvent prin declaraţiile sale în ultimii ani.
Pentru soluţionarea problemei transnistrene PL va sprijini iniţiativele promovate în conformitate cu dreptul internaţional şi care respectă suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi caracterul unitar al Republicii Moldova. Demilitarizarea regiunii, respectiv retragerea trupelor, armelor şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne a fi o precondiţie pentru decriminalizarea şi democratizarea regiunii transnitrene şi realizarea reintegrării statului.
PL consideră că puterea actuală este obligată să investigheze şi să dea publicităţii faptele acelor demnitari şi ale clientelei lor, care susţin separarea regiunii transistrene pentru satisfacerea intereselor personale şi de grup.
Concetăţenii noştri din regiunea transnistreană trebuie integraţi informaţional, cultural, civic, social, economic şi politic în spaţiul vieţii publice din Republica Moldova. Implicarea activă a populaţiei din stânga Nistrului în procesele politice din Republica Moldova ar contribui decisiv şi în special la retragerea trupelor, armelor şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, apropiind soluţionarea conflictului transnitrean şi integrarea europeană.

XI. POLITICA EXTERNĂ

Direcţiile principale ale politicii externe a Republicii Moldova derivă din politica internă, din interesele naţionale vitale pentru:
a) consolidarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova prin intensificarea eforturilor pe plan extern în vederea reglementării conflictului transnistrean;
b) integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice şi intensificarea procesului de aderare la Uniunea Europeană;
c) eliminarea monopolului energetic exercitat de Federaţia Rusă, diversificarea furnizorilor externi;
d) diversificarea pieţelor de desfacere pentru produsele naţionale;
e) impulsionarea cooperării în cadrul organizaţiilor regionale (ex: GUUAM) pentru soluţionarea problemei transnitrene, etc.;
f) consolidarea relaţiilor bilaterale cu statele vecine: România şi Ucraina;
g) consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi NATO;
h) construirea unor relaţii bilaterale cu Federaţia Rusă, plecând de la principiile respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a caracterului unitar al Republicii Moldova, lichidarea prezenţei militare ruse fiind o precondiţie in acest sens.

XII. CONTROLUL ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI, GUVERNULUI ŞI A PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA DE CĂTRE ALEGĂTORI

Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie: dreptul la viaţă, la libertatea conştiinţei, a credinţei, la libera exprimare, dreptul la apărare, la învăţătură, la ocrotirea sănătăţii, dreptul la proprietate privată, la muncă etc. Acestea şi alte drepturi sunt traduse în viaţă de către cele trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească.
Mecanismul controlului puterii judecătoreşti există. Părţile interesate pot exercita căile de atac în instanţele superioare, inclusiv Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ca ultimă instanţă. Însă mecanismul controlului asupra puterii legislative, executive şi a Preşedintelui Republicii Moldova este insuficient, deoarece deputaţii aleşi nu întotdeauna apără interesele celor care i-au votat. De aceea, PL consideră că cetăţeanul trebuie să dispună de dreptul constituţional de a sesiza Curtea Constituţională.
Numai Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Garantarea prin Constituţie a dreptului cetăţenilor de a sesiza în Curtea Constituţională legile şi hotărârile Parlamentului, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova va deveni în realitate un mecanism democratic, prin care alegătorii vor controla puterea, solicitând anularea legilor, hotărârilor, ordonanţelor şi decretelor adoptate nu în interesul statului, societăţii şi al cetăţenilor, ci în interesul celor de la putere, al mafiei, oligarhiei politice şi economice.

Источник: http://www.pl.md/pageview.php?l=ro&idc=13