Pe toată perioada activităţii sale, Partidul Democrat din Moldova a promovat politici echilibrate şi constructive, fiind, de fapt, o punte de legătură în găsirea

consensului dintre diferiţi actori politici, cu poziţii deseori ireconciliante. Partidul Democrat este unicul succesor politic şi de drept al Mişcării socia-lpolitice “Pentru o

Moldovă Democrată şi Prosperă”, care a fost fondată la 8 februarie 1997. La Congresul al II-lea, din 15 aprilie 2000, Mişcarea social-politică “Pentru o Moldovă

Democrată şi Prosperă” a fost reorganizată în Partidul Democrat din Moldova. Formula „Partidul Democrat din Moldova” a reieşit atît din raţiuni organizatorice, cît şi

din necesitatea de a consolida formaţiunea în jurul unor principii democratice cît mai clare, avînd la bază, din punct de vedere doctrinar, experienţa social-democraţiei

europene. După Congresul al II-lea a demarat procesul de modernizare a PDM, fapt ce a făcut să crească şi mai mult importanţa ideilor şi mesajelor noastre în

contextul eşichierului politic al Republicii Moldova. Şi nu întîmplător tot mai mulţi cetăţeni au început să împărtăşească idealul nostru de dreptate socială, susţinîndu-ne

în ideea edificării unui partid modern care să fie promotorul principal al reformelor social-economice şi politice din ţară.

La alegerile parlamentare din 2005, Partidul Democrat din Moldova şi-a recăpătat calitatea de partid parlamentar, ceea ce constituie un exemplu singular în acest

sens. Pentru a evita haosul unor alegeri parlamentare anticipate, PDM l-a votat pe Vladimir Voronin la funcţia de şef de stat, acesta asumîndu-şi, în faţa Consiliului

Naţional al PDM, mai multe obligaţiuni privind democratizarea adevărată a societăţii noastre. Realegerea preşedintelui Voronin a fost votată şi de către PSL, ambele

partide dînd dovadă de maturitate politică şi responsabilitate faţă de destinele ţării. La alegerile locale din 3 iunie 2007, Partidul Democrat din Moldova este singura

formaţiune politică ce a înregistrat un spor electoral. Ambele partide, PDM şi PSL, au reuşit să-şi dezvolte structuri teritoriale destul de puternice şi, astăzi, salut din

toată inima faptul că ambele formaţiuni au dat curs cerinţelor alegătorilor de a consolida centrul politic naţional. Este un lucru absolut firesc, sănătos şi de perspectivă.

O democraţie stabilă necesită un stat social puternic

Perioada de tranziţie către o economie de piaţă a Republicii Moldova a generat, pentru marea majoritate a cetăţenilor ţării, profunde inechităţi ale tranziţiei. În lipsa

unor strategii argumentate de dezvoltare, societatea moldovenească este afectată de o criză multidimensională, cu efecte negative în toate domeniile.

Statul moldovenesc, un simplu perceptor de impozite

Societatea noastră este ostatecul unei polarizări excesive şi inechitabile a redistribuirii bunurilor între membrii ei, exprimată prin pauperizarea masivă a majorităţii

cetăţenilor şi îmbogăţirea rapidă a unui segment îngust. Debandada economică şi sărăcia sînt o consecinţă a dezinteresului statului faţă de elaborarea şi implementarea

unor strategii şi politici de edificare a unei societăţi moderne, al cărei scop să fie gasirea unui
echilibru între dinamica socială şi dreptatea socială. Eforturile de energizare a mecanismelor economiei naţionale ţin cont doar de obţinerea unor profituri cît mai mari,

aspectele sociale fiind neglijate.

Astfel, atestăm o finanţare precară a educaţiei şi serviciilor de sănătate; reţeaua asistenţei sociale este foarte puţin extinsă, ceea ce sporeşte excluziunea socială şi

determină redistribuirea inechitabilă a valorii. În consecinţă, a apărut un nou strat social, al celor de jos, constituit din persoane aflate în sărăcie extremă.

Dezvoltarea socială echitabilă

În contrapunere cu acestea, Partidul Democrat îşi propune stimularea dezvoltării sociale echitabile, în care statul şi cetăţenii sînt parteneri şi se susţin reciproc. Noi

milităm pentru un stat care va reinstaura încrederea între oameni şi instituţiile statului, pentru edificarea unei societăţi solidare. Pentru aceasta este nevoie de un

process de schimbare a mentalităţilor, o nouă scară de valori sociale şi individuale, redefinirea relaţiilor dintre cetăţean, comunitate şi stat, o societate echitabilă şi

solidară, revalorizarea muncii, dezvoltarea infrastructurilor–iată pilonii care pot transforma Moldova în bine şi care pot aduce bunăstare pe termen lung pentru toţi

cetăţenii ei.

În orice societate dreaptă, redistribuirea resurselor trebuie realizată după un model social care să garanteze circuitul beneficiilor dinspre cei care au, înspre cei care nu

au şi nu îşi pot procura singuri. Acesta este principiul moral social care trebuie să guverneze noua societate moldovenească. Este necesară o politică de redistribuire a

bogăţiei prin cotele diferenţiate de impozitare, în funcţie de venit, ceea ce presupune implementarea unor politici de redistribuire directă, prin deduceri de taxe, de la

contribuabil către domenii sociale prioritare cum sînt educaţia sau sănătatea.

Statul social ca aliat al cetăţenilor

Scopul nostru este un stat social, întemeiat pe respectarea legii, care va fi aliatul cetăţenilor în efortul dificil de eliminare a sărăciei. Noi pledăm pentru un stat social

care va repune în centrul acţiunii de zi cu zi munca decentă, care va reinstaura încrederea între oameni şi instituţiile statului, pentru construcţia unei societăţi solidare,

responsabile faţă de toţi membrii săi. Moldova are nevoie de politici bine gîndite, social orientate, care să pună capăt unei guvernări amatoriste, de pe urma căreia

poporul şi statul trăiesc şi activează în dimensiuni paralele, statul fiind la cheremul unei birocraţii hrăpăreţe de funcţionari, iar cetăţenii obligaţi să-şi rezolve singuri

grijile şi problemele cotidiene. Situaţia în care statul îşi revendică preponderent doar dreptul de perceptor de impozite nu mai poate fi tolerată. Politica instinctului în

administrarea treburilor publice trebuie înlocuită cu politica publică planificată şi aplicată la detaliu.

A venit timpul să punem capăt eternului sacrificiu al populaţiei, solicitat în numele unui bine promis într-un viitor nedefinit. Bunăstarea pentru cei mulţi trebuie să vină

acum, prin reorientarea politicilor statului şi redifinirea scopurilor şi oblagaţiunilor sale faţă de cetăţeni. A venit vremea să înţelegem că educaţia, sănătateaşi protecţia

familiei sînt inerente unei societăţi democratice şi echitabile, pentru că de calitatea şi liberul acces la aceste servicii depinde viitorul celei mai de preţ resurse a

noastre: oamenii.

Economie de piaţă socială

Partidul Democrat din Moldova contribuie la definirea şi libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, promovează respectarea valorilor supremedemnitatea omului,

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic în spiritul tradiţiilor democratice.

Noi milităm pentru un stat social şi pentru o economie de piaţă socială, cu prevederi legale pentru protejarea muncitorilor, consumatorilor şi întreprinzătorilor mici,

pentru un sistem extensiv şi complex de protecţie socială pentru a contracara efectele sărăciei şi pentru a proteja pe cei care nu pot să lucreze într-un sistem de piaţă

liberă - şomerii şi pensionarii. De asemenea, noi dorim un sistem de învăţămînt şi sănatate oferit de guvern, finanţat din taxe, condiţii minime garantate prin lege

pentru muncitori, cum ar fi determinarea unui salariu minim, protecţie împotriva concedierii necinstite etc. Partidul Democrat va promova o politică socială activă, care

va avea drept obiective prioritare creşterea nivelului de trai, grija faţă de cetăţean şi familie ca instituţie fundamentală a societăţii.

Economia puternică este pivotul unui stat social

În prezent, economia nu asigură prosperitatea în casele oamenilor. Preţurile cresc mai rapid decît veniturile majorităţii moldovenilor. Principala sursă a creşterii

economice este consumul, favorizat de remitenţele de peste hotare.

Realizarea unui salt economic

PDM consideră că pentru realizarea unui salt economic este absolut necesară restabilirea ramurilor tradiţionale ale gospodăriilor moldoveneşti, iar odată cu acestea -

reanimarea întreprinderilor mari şi stimularea businessului mic şi mijlociu, menţinerea unui buget echitabil prin coordonarea priorităţilor de dezvoltare şi priorităţile

angajamentelor sociale, crearea unui climat investiţional favorabil cu atragerea în economie a resurselor financiare ale celor aflaţi la muncă peste hotare, atragerea

mijloacelor bancare în stimularea unei dezvoltări reale a procesului de producere, aprofundarea şi perfectarea formelor de cooperare cu organismele financiare

internaţionale.

Realizarea securităţii energetice

O direcţie prioritară a politicii economice a Republicii Moldova trebuie să fie asigurarea securităţii energetice, realizarea unui program complex de susţinere şi apărare

a intereselor producătorilor şi exportatorilor moldoveni, stimularea investiţiilor în domeniul infrastructurii. Este necesar să se caute forme noi de susţinere şi dezvoltare

a sectorului agrar. În sfera social-economică, în primul rînd în domeniul construcţiilor de locuinţe, este necesar să se recurgă la măsuri drastice antimonopol.

Realizarea unor măsuri constante de stimulare a economiei şi de obţinere a unui salt economic va permite sporirea locurilor de muncă în Moldova şi asigurarea unei

pieţe de locuri de muncă pentru populaţie.

Investiţii în infrastructură

Economia puternică înseamnă predictibilitate, competitivitate şi stabilitate fiscală, condiţii echitabile de concurenţă, dar şi scoaterea la suprafaţă a economiei subterane,

prin închiderea canalelor de legătură cu economia oficială.

Economia puternică înseamnă mai multă competitivitate pentru întreprinderile din Republica Moldova, dar şi locuri de muncă noi în sectoare care nu prezintă interes

pentru investitorii străini. Economia puternică înseamnă investiţii publice masive în infrastructură, o politică integrată de modernizare a satului românesc, dar şi politici

industriale capabile să ofere produse cu un conţinut intelectual înalt, inclusiv prin investiţii masive în noi tehnologii.

Agricultura ca sector important al economiei naţionale

Agricultura naţională parcurge o criză de sistem, ce riscă să rămînă perpetuă. Lipseşte o strategie naţională, orientată spre reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea

sectorului agrar; nu există o politică a statului de stimulare şi promovare a activităţilor de producere în sectoarele cu un înalt potenţial pentru export. Sectorul de

producere din agricultură deserveşte preponderent doar piaţa internă, iar autorităţile favorizează importul unor produse ce pot fi oferite cu prisosinţă de producătorul

autohton.

Creşterea eficienţei agriculturii

Apropierea nivelului dezvoltării economice a Republicii Moldova de standardele ţărilor europene dezvoltate presupune schimbarea structurii PIB, în direcţia creşterii

ponderii sferei prestări servicii şi a industriei. Totodată, PDM consideră că, o perioadă destul de lungată, unul din principalele sectoare ale economiei moldoveneşti va

continua să rămînă agricultura, asigurînd ocuparea braţelor de muncă şi veniturile unei părţi considerabile din populaţie. Fiind tradiţional o ţară agrară, criza în

agricultură afectează toate sferele activităţii umane şi de producere: piaţa muncii, pauperizarea populaţiei, dezvoltarea industriei de prelucrare la sate etc.

Reforma agrară realizată, în pofida lacunelor ei, a soluţionat o sarcină extrem de importantă: asigurarea reală a ţăranilor cu pămînt şi crearea unei clase numeroase de

proprietari funciari. Astfel, a fost creată baza pentru creşterea eficienţei agriculturii în temeiul intereselor proprietarilor particulari. În acelaşi timp, ramura agriculturii

necesită o atenţie sporită şi eforturi susţinute pentru a i se asigura un trend ascendent. Acestea presupun continuarea proceselor de reformare a complexului

agroindustrial, prin care se urmăreste crearea întreprinderilor agricole de dimensiuni optime, a capacităţilor avansate de producţie şi a sistemelor de conexiuni intre

diferite componente ale sferei agroindustriale necesare pentru asigurarea creşterii productivităţii şi competitivităţii produselor agricole pe plan internaţional,

realizîndu-se astfel o trecere de la obiective privind sporirea cantităţii la cele privind ridicarea nivelului calităţii şi a ponderii valorii adăugate brute.

Crearea unui cadru comercial şi instituţional durabil

Se impune crearea unui cadru comercial şi instituţional durabil, fondat pe principiile economiei de piaţă. Accentul principal, în acest sens, trebuie să fie pus pe

implementarea standardelor internaţionale de calitate, pe eficienţa şi sortimentul produselor, pe dezvoltarea întregului spectru de servicii necesare să acopere întregul

drum de la producător pînă la cumpărător. Buna dezvoltarea a agriculturii naţionale presupune şi dezvoltarea activităţilor neagricole în spaţiul rural, dar şi asigurarea

suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali prin intermediul unor structuri eficiente care vor asigura interacţiunea tuturor participanţilor la proces.
Dezvoltarea agriculturii trebuie să se bazeze pe dezvoltarea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, pe abordarea regională a proceselor de

dezvoltare, pe dezvoltarea serviciilor sociale şi a infrastructurii, pe dezvoltarea resurselor umane etc. Dezvoltarea infrastructurii rurale este posibilă prin atragerea

investiţiilor în sectorul agricol, cresterea productivităţii şi a calităţii în domeniul agricol asigurînd creşterea veniturilor producătorilor agricoli. Imperativul zilei presupune,

de asemenea, elaborarea unor politici de stat privind susţinerea producţiei agricole autohtone şi dezvoltarea durabilă a zonei rurale prin acordarea de subvenţii

indirecte pentru irigaţii, desecări, dar şi prin elaborarea unor politici naţionale privind protecţia solului împotriva eroziunii.

O democraţie consolidată este imposibilă fără dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţămîntului

Degradarea învăţămîntului de toate nivelele a devenit problema cea mai gravă a societăţii moldoveneşti. Politicile unor guvernări amatoriste au adus educaţia tinerei

generaţii într-o situaţie intolerabilă, au distrus cu bună ştiinţă cadrele de universitari şi cercetători, astfel încît unele au fost obligate să părăsească ţara, altele să-şi

schimbe profesia pentru a supravieţui.

Cultura ca factor de dezvoltare socială şi comunitară

Cultura este un factor de dezvoltare socială şi comunitară şi un factor al calităţii vieţii: orice evaluare a standardelor de calitate a vieţii individului, a colectivităţii şi a

societăţilor trebuie să ia în considerare acest indicator. În acelaşi timp, cultura are un rol important în realizarea integrării sociale şi în respingerea oricărei forme de

excluziune şi marginalizare. În regimurile totalitare statul se implică în cultură şi încearcă să şi-o subordoneze pentru că astfel are acces la unul din cele mai puternice

instrumente de modelare a opiniei publice. În societăţile democratice, însă, implicarea statului în cultură porneşte de la cu totul alte principii şi are alte dimensiuni.

PDM consideră că numai o societate de cetăţeni cu cultură înaltă, armonios dezvoltaţi şi bogaţi spiritual pot utiliza conştient toate avantajele democraţiei. Concurenţa

drastică, tendinţa de creştere a bunăstării materiale, caracteristice economiei de piaţă, în nici un caz nu trebuie să ducă la pierderea tradiţiilor istorice şi naţionale, la

reducerea gradului de cultură şi spiritualitate a populaţiei. PDM consideră democraţia
ca tip de societate bazată pe sistemul valorilor în care locul principal revine libertăţii şi responsabilităţii, tendinţei de autorealizare, coordonate cu realizarea binelui

obştesc, solidarităţii şi umanismului.

Cultura înaltă, spiritualitatea, gradul de erudiţie şi competenţa sînt rezervele dezvoltării noastre, iar oamenii sînt avuţia noastră principală. PDM consideră că politica

umanistă a statului naţional trebuie să se întemeieze pe concepţia, ştiinţific argumentată, de dezvoltare a culturii naţionale. Concepţia în cauză trebuie să prevadă un

sistem de măsuri de susţinere şi dezvoltare a culturii moldoveneşti, precum şi crearea de condiţii pentru dezvoltarea liberă a culturii şi tradiţiilor naţionale ale altor

naţiuni şi popoare ce locuiesc în Republica Moldova.

Statul social – principalul suport al programelor şi proiectelor culturale

PDM consideră că unul din elementele de primă importanţă ale politicii culturale a statului trebuie să fie susţinerea culturii profesioniste. Statul trebuie să rămînă

principalul suport financiar al teatrelor profesioniste, colectivelor teatrale, corale, de dans şi al altor colective de creaţie. Totodată, e nevoie de lărgit sistemul de

facilităţi fiscale şi de altă natură pentru reprezentanţii sectorului privat ce sponsorizează organizaţiile şi instituţiile culturale. PDM subliniază necesitatea de a elabora un

mecanism special de finanţare a programelor şi proiectelor culturale pe bază de concurs, inclusiv prin sistemul de granturi personale.

PDM va acorda sprijin activ dezvoltării creaţiei artistice de amatori, inclusiv va aloca mijloace speciale pentru crearea şi sprijinirea caselor de creaţie pentru copii şi

tineret. Industriile culturale contribuie în mod hotărîtor la formarea şi promovarea imaginii ţării. Şi acest lucru este şi mai important pentru ţările mici, cu o economie n

devenire. Din această cauză, industriile culturale nu pot fi lăsate în completa dependenţă de conjunctura pieţei. Este necesară implicarea statului în susţinerea şi

promovarea industriilor culturale. O altă modalitate de stimulare a industriilor culturale ar putea fi crearea unor condiţii fiscale speciale pentru întreprinderile, care se

află în fază incipientă de activitate. Modalităţile de susţinere ar putea fi diferite: credite cu procent redus pentru procurarea echipamentului, acordarea unor „vacanţe

fiscale”, obţinerea în locaţiune (arendă) a spaţiilor la un preţ mai redus sau acordarea lor pe gratis. În acest sens, autorităţile locale ar putea stimula activitatea

industriilor culturale prin acordarea spaţiilor prestigioase doar pentru agenţii economici care vor genera un produs cultural.

Pornind de la aceste premise, PDM promovează:

- principiul protejării patrimoniului cultural naţional, potrivit căruia valorile şi bunurile care aparţin moştenirii culturale au calitatea de surse fundamentale ale cunoaşterii

trecutului şi prezentului nostru;

- principiul libertăţii de creaţie, potrivit căruia libertatea de exprimare artistică şi de comunicare publică a operelor şi prestaţiilor artistice reprezintă nu numai un drept

fundamental, ci şi un element esenţial al progresului uman;

- principiul autonomiei instituţiilor de cultură, potrivit căruia iniţierea şi desfăşurarea programelor şi proiectelor culturale nu pot fi restrînse ori cenzurate pe criterii

etnice, religioase, politice ori pentru satisfacerea unor interese de grup;

- principiul primordialităţii valorii, potrivit căruia se asigură crearea condiţiilor materiale şi morale, se susţin şi se promovează aplicarea criteriilor specifice de evaluare

şi selecţie, afirmarea creativităţii şi talentului;

- principiul şansei egale la cultură, potrivit căruia prin armonizarea politicilor culturale la nivel naţional cu cele la nivel local se asigură accesul şi participarea tuturor

cetăţenilor la cultură, precum şi dezvoltarea vieţii spirituale a colectivităţilor, în toată diversitatea acestora;

- principiul identităţii culturale în circuitul mondial de valori, potrivit căruia se asigură protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, se susţine şi se promovează

introducerea în circuitul cultural naţional şi internaţional a valorilor spiritualităţii naţionale şi se înlesneşte circulaţia în ţară a valorilor culturii universale.

Formarea cetăţeanului unei societăţi democratice libere

PDM consideră că în Republica Moldova învăţămîntul trebuie să se dezvolte pornind de la interesele naţionale, în executarea comenzii sociale de formare a

cetăţeanului societăţii democratice libere, devotat valorilor general-umane. Sistemul învăţămîntului trebuie să fie protejat de legislaţie împotriva conjuncturii politice şi

influenţei din partea oricăror organizaţii ideologice. Pentru a spori prestigiul profesiei de profesor, a consolida cadrele calificate în şcoli, mai cu seamă în localităţile

rurale, se impune necesitatea de a conferi cheltuielilor din bugetul de stat şi celor locale pentru învăţămînt statut de articole cu protecţie socială.

Finanţarea în baza acestor articole trebuie să se execute în primul rînd şi în volum deplin. În cadrul primei etape salariul mediu al învăţătorilor trebuie să fie adus la

nivelul salariului mediu pe economie în ansamblu. A crea fonduri speciale de creditare pe termen lung pentru locuinţele învăţătorilor. Pentru a intensifica controlul

asupra nivelului lucrului educativ şi instructiv, a forma consilii de tutelă obştească pe lîngă şcoli. Învăţămîntul, ca un bun public, nu poate fi apreciat doar sub aspect

economic, ci şi sub aspect social şi politic. În acest context, trebuie precizat că învăţămîntul superior ar trebui să fie accesibil tuturor, în mod egal, pe baza

competenţelor fiecăruia, prin mijloace adecvate şi, în special, prin introducerea progresivă şi susţinerea gratuităţii acestuia. În condiţiile unui acces larg la învăţămîntul

superior, nevoia de calitate şi responsabilitate devine predominantă şi trebuie să fie realizată prin stabilirea unor proceduri de asigurare a calităţii.

Acces egal la instruire

Considerăm că una dintre principalele sarcini ale politicii educaţionale este acordarea accesului egal la instruire pentru toţi copiii şi tineretul, indiferent de situaţie

materială, apartenenţă socială sau naţională. Statul trebuie să asigure în volum deplin învăţămîntul mediu gratuit pentru toţi copiii. E necesar de restabilit pe principii

noi sistemul de învăţămînt tehnico-profesional, a-l aduce în conformitate cu standardele ţărilor europene, adaptîndu-l la maximum la s chimbările structurale din

economia republicii. PDM pledează pentru optimizarea structurii contingentului de studenţi în instituţiile de învăţămînt superior. Instruirea studenţilor din contul

bugetului de stat trebuie să aibă loc numai în volumul şi numai la specialităţile necesare pentru lucrul în sectorul public. Totodată, de dreptul preferenţial la instruire din

contul acestei surse trebuie să beneficieze copiii cu aptitudini deosebite şi cei din familiile cu venituri mici. În acelaşi timp, trebuie să fie dezvoltat sistemul de creditare

pe termen lung a tineretului care îşi face studiile contra plată, să se asigure reducerea venitului impozabil al agenţilor economici în mărimea sumelor folosite de ei

pentru achitarea taxei de studii a studenţilor.

Mecanisme stimulatorii pentru atragerea investiţiilor private în domeniul ştiinţei

Competivitatea economiei naţionale pe pieţele mondiale va depinde în mare măsură de capacitatea ei de a genera idei noi, a însuşi producerea de noi produse, a

implementa tehnologii avansate. Această sarcină poate fi soluţionată parţial cu ajutorul investiţiilor străine. Însă doar parţial. Investiţiile străine trebuie să fie susţinute în

permanenţă de naşterea a noi idei nemijlocit în Moldova, ceea ce necesită o atenţie deosebită faţă de dezvoltarea ştiinţei autohtone.

PDM consideră necesar a crea un sistem de mecanisme stimulatorii pentru atragerea investiţiilor private în domeniul ştiinţei. O parte a acestui sistem trebuie să devină

asigurarea legislativă şi ajutorul organizatoric la crearea parcurilor tehnice, complexelor ştiinţifice de producţie. Este necesar de restructurat sistemul de organizare a

ştiinţei, de trecut, de la instituţiile ştiinţifice masive ce funcţionează permanent, la formarea colectivelor de creaţie pentru soluţionarea unor sarcini concrete în baza

comenzii de stat sau a comenzii companiilor particulare. PDM consideră necesar a activiza rolul organelor de stat în acordarea de ajutor savanţilor moldoveni la

realizarea proiectelor comune cu organizaţiile ştiinţifice străine.

Accesibilitatea şi calitatea ocrotirii sănătăţii

PDM constată cu îngrijorare că, în ultimii ani, în Moldova se semnalează înrăutăţirea permanentă a sănătăţii naţiunii, creşte nivelul mortalităţii, condiţionat în mare

măsură de aşa-numitele boli sociale: tuberculoză, diferite boli provocate de subnutriţie cronică sau alimentaţie necalitativă. Numărul de patologii la nou-născuţi, boli

cronice la copii şi tineret a atins nivelul critic. Continuă să rămînă extrem de scăzut nivelul longevităţii medii.

Ridicarea nivelului sănătăţii populaţiei

Pentru sporirea eficienţei şi calităţii serviciilor medicale acordate este necesar a implementa sistemul de acreditare a instituţiilor medicale, a spori gradul de răspundere

materială şi morală a acestora pentru servicii medicale necalitative şi cauzare de prejudicii pacienţilor.

PDM consideră că un instrument de maximă importanţă de ridicare a nivelului sănătăţii populaţiei ar fi realizarea unui program de lungă durată de profilaxie şi

prevenire a îmbolnăvirilor. Elementele principale ale acestui program trebuie să fie examenele medicale sistematice ale populaţiei, propagarea modului sănătos de

viaţă, formarea opiniei publice competente în problemele de fortificare a sănătăţii, organizarea alimentaţiei şi odihnei raţionale, combaterea deprinderilor vicioase.

PDM militează pentru extinderea ajutorului financiar din partea statului pentru instituţiile balneo-sanatoriale şi de reabilitare. Această sarcină poate fi soluţionată prin

formarea unor fonduri speciale, formate din contul unei părţi din accizele la articolele din tutun şi băuturile alcoolice.

Un nou model de asistenţă medicală

Ameliorarea stării de sănătate a cetăţenilor presupune instituirea unui nou model de asistenţă medicală cu schimbarea accentelor pe medicina primară, bazat pe

argumentări economice. În acelaşi context, se cere majorarea cheltuielilor de la buget pentru dezvoltarea ocrotirii sănătăţii, aplicarea pe larg a metodelor economice

de administrare şi asigurarea autonomiei financiare a instituţiilor medicale. De asemenea, PDM propune implementarea unui program de compensare a preţurilor la

medicamente şi asigurarea gratuită cu preparate medicale a persoanelor aparţinînd unor categorii de populaţie social-defavorizate şi copiilor.

Reforma sistemului sănătăţii

Depăşirea acestor tendinţe, nefaste pentru societate, depinde în măsură considerabilă de desfăşurarea reuşită a reformei sistemului sănătăţii. Obiectivul strategic de

dezvoltare a sistemului de ocrotire a sănătăţii constă în menţinerea şi întărirea sănătăţii cetăţenilor cu respectarea caracterului social dominant al ocrotirii sănătăţii, cu

un acces mai liber la asistenţă medicală prin luarea în considerare a posibilităţilor crescînde ale ocrotirii sănătăţii şi a creşterii propriei responsabilităţi a cetăţenilor

pentru sănătatea lor.

Pentru aceasta, se impun următoarele:

1. Perfecţionarea principiilor de finanţare de la buget a asigurărilor medicale şi introducerea medicinii prin asigurare în conformitate cu standardele şi rigorile europene,

astfel încît poliţa să asigure tratamentul deplin al bolnavului.

2. Ameliorarea calităţii şi lărgirea pachetului de servicii medicale, acordate în cadrul programului unitar de asistenţă medicală obligatorie. Elaborarea şi realizarea

programelor de asistenţă medicală destinate grupurilor
social-vulnerabile ale cetăţenilor Republicii Moldova.

3. Reorientarea sistemului ocrotirii sănătăţii de la servicii specializate la staţionar, la servicii de alternativă - ale medicului de familie şi serviciile medicale publice (de

exemplu, igiena sanitară, imunizarea, combaterea bolilor infecţioase şi medicina preventivă); restructurarea sistemului de ocrotire a sănătăţii, crearea condiţiilor
pentru reducerea cheltuielilor pentru acesta, consolidarea bazei tehnico-materiale cu dezvoltarea prioritară a sectorului de servicii medicale primare.

4. Efectuarea sistematică a dispensarizării de masă a cetăţenilor, în primul rînd a copiilor şi a tinerilor pînă la 18 ani. Elaborarea şi implementarea în instituţiile de

învăţămînt a programelor de profilaxie a fumatului, a consumului de băuturi alcoolice, a substanţelor narcotice şi psiho-active de către adolescenţi şi tineri.

5. Implementarea unui program naţional de monitorizare sanitar-sociologică, mai ales în zonele cu risc sporit pentru sănătatea populaţiei.

6. Contribuirea la fondarea unei mişcări sociale de anvergură care să propage un mod de viaţă sănătos, restabilirea şi lărgirea reţelei de complexe sportive şi

reabilitarea terenurilor sportive în cartierele locative şi în curţi.

Administraţie publică modernă şi eficientă

Reforma administrativă în RM a avut un caracter fragmentar. Măsurile de reformă s-au axat preponderent pe administraţia publică centrală, vizînd într-o măsură mai

mică funcţia publică şi fiind aproape insesizabile pentru administraţia publică locală.

Descentralizarea - o opţiune viabilă

O administraţie publică modernă şi eficientă presupune îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi asigurarea lor la cele mai mici costuri posibile, în termeni de impozite

şi taxe; pregătirea profesională continuă a funcţionarilor publici; introducerea metodelor moderne de management; stabilirea unei structuri a administraţiei publice în

funcţie de obiectivele prioritare de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. Pentru statele postsovietice descentralizarea este o opţiune viabilă, care poate conduce

la o mai bună furnizare a serviciilor sociale şi la eficientizarea activităţii economice.

În sfera socială această opţiune s-a dovedit eficientă printr-o mai bună distribuire şi ţintire a beneficiilor sociale. Avînd în vedere faptul că principiul de bază este acela

al subsidiarităţii, autorităţile locale pot fi mai eficiente în furnizarea serviciilor sociale, ele fiind cel mai aproape de beneficiarii acestora. În plus, descentralizarea poate

permite actorilor sociali să se organizeze în diverse parteneriate pentru o mai bună soluţionare a problemelor apărute la nivel local. În acelaşi timp, descentralizarea

poate conduce la elaborarea unor politici sociale şi aranjamente instituţionale care să ducă la îmbunătăţirea furnizării serviciilor sociale, dar şi la creşterea capacităţii

administrative la nivel local şi stimularea participării cetăţenilor la viaţa comunităţii din care fac parte.

Principalul fundament al regimului democratic autohton

Partidul Democrat din Moldova consideră că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale regimului democratic autohton,

pe care motiv reformarea sistemului administrativ şi depolitizarea totală a acestuia este un imperativ al zilei.

PDM pledează pentru consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală şi întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică

locală. Sfera de intervenţie a autorităţilor centrale la nivel local trebuie limitată instituţional numai pentru cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte

nu pot fi realizate cu resurse locale şi de către autorităţile locale, în conformitate cu principiile Cartei Europene a autoadministrării locale.

Succesul economiilor de piaţă, eşecurile sistemelor centralizate bazate pe economia de comandă şi ineficienţa întreprinderilor de stat au învins rolul puternic al statului

din economiile dominate de controlul public al statului. Astăzi, relaţiile dintre autorităţile publice locale şi cele centrale trebuie să capete noi dimensiuni. Intervin

modificări ale responsabilităţilor ce revin fiecărui nivel. Autorităţile publice locale capătă noi responsabilităţi cărora trebuie să le facă faţă. Ideea de parteneriat social

este intens promovată în condiţiile în care se urmăreşte o descentralizare a serviciilor sociale şi a activităţii administrative, delegarea unor responsabilităţi de la nivel

central la nivel local. Se urmăreşte astfel o mai mare participare a cetăţenilor la viaţa comunităţii şi la deciziile care afectează respectiva comunitate, dar şi o

responsabilizare a acestora. Astfel, ei participă la procesul de luare a deciziilor şi la implementarea acestora. Totodată, cetăţenii au rolul de a furniza autorităţilor

informaţii cu privire la priorităţile existente la nivel local şi pot avea un cuvînt de spus în rezolvarea unor probleme care privesc comunitatea.

Garantarea unei autonomii reale a unităţilor teritoriale

În problemele de organizare a sistemului puterilor locale, PDM susţine necesitatea unei descentralizări constante, garantarea unei autonomii reale, în primul rînd

financiare, a unităţilor teritoriale, reducîndu-se disproporţiile în dezvoltarea regiunilor. Protejarea unităţilor administrativ- teritoriale cu o situaţie mai grea din punct de

vedere financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor

potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le revin. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrîngă libertatea de opţiune a autorităţilor

administraţiei publice locale în sfera lor de competenţă.

Susţinerea autonomiei locale este considerată ca facînd parte din condiţiile de bază ale întăririi unităţii statului, impunîndu- se necesitatea de a reveni la principiile

legislative de bază ale autonomiei locale, aprobate în anul 1998. Întărirea autonomiei locale, cu descentralizarea administrativă şi descentralizarea fiscală, cere

reducerea aparatului de conducere şi schimbul de cadre responsabile, ţinîndu-se cont de necesitatea unei sporiri importante a salariilor funcţionarilor în acest domeniu.

Sporirea rolului unităţilor administrativ-teritoriale

Administraţia publică locală dezvoltată este principalul indicator al maturităţii democraţiei şi societăţii civile. PDM susţine Carta europeană a autoadministrării locale şi

pledează pentru sporirea rolului unităţilor administrativ- teritoriale în soluţionarea tuturor problemelor lor social-economice.

Pentru exercitarea eficientă de către autorităţile administraţiei publice locale a funcţiilor lor, PDM trasează următoarele obiective:

- a lichida disbalanţa dintre nivelul şi volumul atribuţiilor organelor puterii locale şi cele ale organelor puterii centrale, prin operarea modificărilor respective în Legea

privind administraţia publică locală, nr. 123-XV din 18 martie 2003;

- a asigura norme garantate de resurse financiare şi materiale pentru exercitarea de către autorităţile administraţiei publice locale a funcţiilor lor în conformitate cu

principiile de organizare a administraţiei publice.

- a realiza programul dezvoltării regionale a Republicii Moldova, ţinînd cont de particularităţile naţionale, istorice şi culturale ale fiecărei regiuni;

- a contribui la sporirea transparenţei bugetelor locale, în calitate de mecanism de primă importanţă de control nemijlocit exercitat de cetăţeni asupra banilor publici,

cît şi neadmiterea utilizării mijloacelor contrar
destinaţiei.

În scopul ridicării nivelului de completare a bugetelor locale, a trece la sistemul de colectare a tuturor impozitelor la locul desfăşurării activităţii economice a

întreprinderilor şi filialelor lor, indiferent de locul înregistrării juridice.

Consolidarea administraţiei publice locale sporeşte activismul civic şi răspunderea socială a cetăţenilor, contribuie la antrenarea unui număr tot mai mare de cetăţeni în

procese democratice. PDM acordă o atenţie deosebită utilizării pe scară largă de către autorităţile administraţiei publice locale a diferitelor forme de democraţie

directă – referendumuri locale, adunări ale cetăţenilor, demonstraţii, mitinguri.

Politică externă echilibrată

Politica externă a Republicii Moldova este o mostră de politică ezitantă şi, deseori, declarativă. Republica Moldova a preferat o politică externă multivectorială, de

balansare între Est şi Vest, fără a se angaja să graviteze spre centrele constituite de putere, care erau în stare să ne ofere sprijin politic, economic sau în materie de

securitate.

Caracterul prioritar al integrării europene

În domeniul politicii externe, PDM insistă asupra priorităţii scopurilor şi sarcinilor ce ţin de integrarea europeană. PDM insistă asupra necesităţii de a reda procesului

de integrare europeană un caracter mult mai concret prin obţinerea unor cerinţe racordate la standardele europene şi obţinerea unei coordonări mai strînse cu

activităţile UE în politica externă. Drept orientări prioritare pentru politica externă PDM consideră a fi aprofundarea relaţiilor cu vecinii apropiaţi, România şi Ucraina;

reabilitarea sistemului de relaţii moldo-ruse în baza unor măsuri de depolitizare totală a acestora, prin departajarea problemelor legate de reglementarea conflictului

transnistrean şi a altor probleme bilaterale, pentru a reda un caracter cît mai pragmatic relaţiilor cu Federaţia Rusă. Totodată, este necesară schimbarea accentului

politicii Republicii Moldova în spaţiul postsovietic în favoarea stabilirii de relaţii bilaterale interstatale, stimularea cooperării în cadrul GUAM . Politica externă trebuie

să devină un pivot eficient de ridicare a nivelului de viaţă al cetăţenilor noştri.

Condiţii de parteneriat egal cu toate părţile interesate

Statul are nevoie de un sistem stabil de relaţii diplomatice care, indiferent de cotiturile şi întorsăturile tactice sau strategice ale bărcii politice moldoveneşti, trebuie să

menţină active legăturile politice pe toate direcţiile. Ţara are nevoie de o politică echilibrată prin obţinerea unor condiţii de parteneriat egal cu toate părţile interesate.

PDM consideră că eforturile Republicii Moldova în acest domeniu trebuie să fie îndreptate spre cristalizarea unui sistem de interese la nivel naţional, spre o activitate

politică externă care să asigure nemijlocit bunăstarea cetăţenilor. Partidul Democrat militează pentru înfăptuirea unei politici externe echilibrate, orientată spre

aprofundarea maximă a relaţiilor de prietenie cu toţi partenerii Moldovei. Obiectivul integrarării Republicii Moldova în sistemul vest-european reprezintă interesul

naţional al ţării.

Partidul Democrat din Moldova este principala forţă de centru-stînga în Republica Modova

Transformarea Republicii Moldova în stat liber, dezvoltat din punct de vedere economic, nu este posibilă fără elaborarea şi realizarea unei politici sociale active care

să corespundă cerinţelor Cartei Europene Sociale, orientate spre asigurarea condiţiilor de trai decente tuturor cetăţenilor, indiferent de originea lor socială, situaţia

materială, apartenenţa naţională, confesiune şi convingeri.

Pînă la urmă, cea mai bună ideologie este găsirea unei soluţii economice şi sociale pentru nevoile oamenilor. Cine găseşte cele mai bune soluţii, cine reuşeşte să creeze

cadrul care să producă resurse, acela face politică bună, politică de succes. Nici o ţară nu poate să-şi soluţioneze doar pe cont propriu toate problemele, începînd de

la cele politice pînă la cele de sănătate, delincvenţă sau de mediu. Din aceste considerenrte, una dintre sarcinile principale ale politicii externe moldoveneşti în viziunea

PDM, constă în promovarea prioritară atît a intereselor economice ale RM, cît şi în apărarea cetăţenilor aflaţi peste hotare. Un element foarte important al activităţii

externe trebuie să fie corelarea acesteia prin intermediul formaţiunilor politice, PDM asumîndu- şi responsabilitatea pentru dezvoltarea unor relaţii cît mai strînse cu

formaţiunile social-democrate şi social-liberale, cu social-democraţia internaţională şi, în primul rînd, cu social-democraţia europeană. Pentru realizarea acestor

obiective, PDM dispune de susţinerea partenerilor internaţionali, Consiliul Internaţionalei Socialiste confirmînd, prin vot unanim, statutul de membru consultativ al

Partidului Democrat din Moldova. “Este un semn de încredere şi apreciere pe care îl acordăm Partidului Democrat din Moldova ca principala forţă de centrustînga în

Republica Modova”, s-a menţionat în raportul Comisiei de Etică a Internaţionalei Socialiste.

Modelul social european are patru dimensiuni capitale: economie performantă; protecţie socială activă (de nivel înalt); educaţie permanentă; dialog social. Partidul

Democrat din Moldova îşi afirmă ataşamentul necondiţionat faţă de caracteristicile acestui model. Ele vor servi drept ghid de acţiune atît în activitatea militantă de

partid, cît şi în programele autorităţilor locale conduse de membri ai Partidului Democrat.

Partidul Democrat din Moldova are ca obiectiv esenţial crearea un nou model de solidaritate, care traversează graniţele economice şi de clasă sau de grup social şi

care merge dincolo de identităţile personale, dincolo de rejudecăţi. Sîntem datori să reconstruim valorile unei societăţi solidare şi platforma comună a coeziunii noastre

economice şi sociale. Fără aceasta, riscăm să pierdem şi vitalitatea coeziunii naţionale. Un asemenea proiect politic se întemeiază pe valorile tradiţionale ale

social-democraţiei: libertate, egalitate, justiţie şi solidaritate. Aceste valori sînt perene şi ele reprezintă un reper şi un criteriu de judecată pentru politicile noastre.

Printre elementele care ne unesc cu social-democraţia modernă europeană se află unul esenţial: solidaritatea pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale oamenilor,

pentru a obţine o justiţie socială echitabilă, pe baza respectului drepturilor universale ale omului, a egalităţii şanselor şi a libertăţii individuale şi colective pe care se

fundamentează viaţa democratică. Partidul Democrat din Moldova îşi propune să construiască viitorul ţării noastre pe valorile social-democraţiei moderne. Ceea ce

ne-a reunit pe toţi, dintru început, în acest partid a fost atitudinea noastră comună faţă de astfel de valori supreme ca libertatea, justiţia socială, dreptatea, solidaritatea

şi responsabilitatea. Aceste valori, pe care le apărăm, le promovăm şi în care ne regăsim, formează, în totalitatea lor, esenţa social-democraţiei moderne şi reprezintă

actul de sinteză între democraţia politică, reprezentativă şi democraţia cetăţenească, participativă. Partidul nostru este construit pe temeiul acestor valori, care ne-au

permis, în experienţa de pînă acum, să avem atitudini şi opţiuni politice unitare, pe care le împărtăşesc deja sute de mii de oameni – militanţi ai partidului nostru – şi

care vor orienta şi vor da conţinut angajamentului nostru de a edifica în RepublicaMoldova un stat de drept, social-echitabil, în baza unei economii moderne şi
performante.

Источник: http://www.pdm.md/main/blog_articles/view/27